Portretele de mireasă: singurele poze din ziua nunții care sunt doar despre tine

Ziua nunții e despre toată lumea. Despre părinți, nași, prieteni, verișoara care a venit din Italia și unchiul care a cerut melodia de trei ori. Ai grijă de toți, zâmbești la toți, mulțumești tuturor.

Portretele de mireasă sunt singurele poze din toată ziua care sunt doar despre tine.

Pozele la care te uiți peste 20 de ani

Peste ani, n-o să mai știi ce s-a servit la felul doi. O să știi cum arătai. Rochia pe care ai căutat-o luni de zile, coafura testată de două ori, voalul pe care l-ai ales după a cincea probă. Toate există cu adevărat o singură zi.

Pozele de grup arată cine a fost acolo. Portretele arată cine erai tu în ziua aia.

De ce nu ies „de la sine”

Mulți cred că dacă fotograful e acolo toată ziua, portretele apar singure, printre altele. Nu apar. Într-o zi de nuntă ești mereu cu cineva de mână, în mișcare, cu telefonul cuiva în față. Poți avea 2000 de poze și niciuna în care să fii doar tu, liniștită, în lumină bună.

Un portret bun cere trei lucruri: câteva minute fără nimeni în jur, o lumină aleasă dinadins și o mireasă care nu se grăbește spre următorul punct din program.

Când le facem

De obicei, în două momente.

La pregătiri, după ce ești gata și înainte să plece toată lumea spre biserică. Lumina de la fereastră, voalul, verighetele în palmă. E momentul în care încă ești doar tu, înainte să înceapă agitația.

Afară, între cununie și petrecere. Străduțe vechi, ziduri, uși de lemn, lumina de după-amiază. Aici rochia se mișcă, voalul prinde vânt și pozele capătă aer de film.

Cât timp să lași liber

Douăzeci de minute la pregătiri și douăzeci-treizeci afară. Atât. Din toată ziua, e cel mai mic interval și cel care rămâne cel mai mult pe pereți.

Dacă programul e strâns, spune-mi dinainte. Găsim noi cele 20 de minute. Le găsim mereu, dar e mai simplu când nu le căutăm cu cinci minute înainte de cununie.

Nu trebuie să știi să pozezi

Nimeni nu știe. Nici modelele nu știu fără cineva care să le spună unde să se uite. Treaba mea e să-ți spun ce faci cu mâinile, unde stai și când să te uiți la mine. A ta e să respiri.

Cele mai bune portrete ies în secunda de după poza „oficială”, când te relaxezi și râzi. De asta nu mă opresc când crezi că am terminat.

Mai jos sunt portrete de mireasă din nunțile mele. Unele la fereastră, cu voalul, altele pe străduțe vechi și în fața ușilor de lemn. Fiecare a costat câteva minute din program. Niciuna nu a fost o pierdere de timp.

Dacă vrei portretele tale în ziua nunții, scrie-mi data și locul și vedem împreună cum le facem loc în program.